Definiția cu ID-ul 13336:
Explicative DEX
HURUITURĂ, huruituri, s. f. Zgomot produs de ceva care huruie; huruială, huruit1, hurduitură. [Pr.: -ru-i-. – Var.: uruitură s. f.] – Hurui + suf. -tură.
HURUITURĂ, huruituri, s. f. Zgomot produs de ceva care huruie; huruială, huruit1, hurduitură. [Pr.: -ru-i-. – Var.: uruitură s. f.] – Hurui + suf. -tură.