HĂI!¹ interj. 1 Strigăt cu care se îmboldesc, se mînă boii și vacile: hăi! Bourean, hăi! Plevan ¶ 2 Strigătul băieților cari umblă la arat cu plugușorul: se aud poonetele bicelor... și strigăte de ,,mînați, măi! și hăi! hăi! (mar.); hăi! hăi! la mulți ani cu fericire, să trăiți toți în unire, hăi! hăi!... (alecs.) ¶ 3 După un vocativ, cu înțelesul de bre! mă! fă! taci, mamă ~! nu mă mai boci atîta (Vlah.); copilă hăi! Florin nu-i de tine (alecs.); fetelor, hăi! s’a trecut de șagă (dam.).