Definiția cu ID-ul 374213:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTRICA vb. I. tr., refl. (Liv.) 1. A (se) încurca, a (se) intersecta la întîmplare. 2. A (se) confunda; a (se) încurca; a intriga, a face intrigi. [P.i. intric. / < it., lat. intricare].