JALNIC adj. și adv. 1 Foarte trist, plin de jale, de întristare: vîntul vîjie și geme ca niște ~e glasuri ce plîng din depărtare (ODOB.), cînele ce urlase atît de ~ era al lui, el presimțise moartea stâpînului său (ALECS.) ¶ 2 În doliu, care duce doliul cuiva, care plînge moartea cuiva : ~ă adunare; jalnica soție.