Definiția cu ID-ul 500287:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
japcă (jepci), s. f. – Extorsiune, spoliere, jefuire. Bg. – žapka (DAR). – Der. jepcan (var. jăpcan), s. m. (care spoliază); jepcăneală, s. f. (furt, hoție); jepcănitor, s. m. (hoț). Este posibil ca acest cuvînt să depindă de grupul expresiv jerpan, jerpeli.