Definiția cu ID-ul 1247758:
Regionalisme / arhaisme
JURUIT adj. (Mold.) Făgăduit. Destoinici să ne facă giuruitelor bunuri. DM, 7v. ◊ (Substantival) Să vă spodobască și giuruitului de la sine bine să vă îndulciți. DM, 41r. Etimologie: jurui. Vezi și jurui, juruință, juruire, juruită.