juvenil, -ă adj. 1 (despre atitudini, manifestări etc. ale oamenilor) tineresc, <înv.> junesc. Are o naivitate juvenilă dezarmantă. 2 (în opoz. cu „mare”, „vârstnic”; despre ființe) june, mic, nevârstnic, tânăr, <înv. și pop.> nou, <pop.> mărunt, <reg.> brudiu, brudnic², <fig.> fraged, necopt, primăvăratic, <fig.; înv. și reg.> verde. Nu s-a lovit de greutățile vieții, fiind încă juvenil. Este juvenil, nu-i poți cere să judece ca un om matur.