lecuit, -ă adj. (med., med. vet.; despre ființe) îndreptat, înfiripat, însănătoșit, întremat, înzdrăvenit, refăcut, restabilit, tămăduit, vindecat², <pop.> ridicat², <înv. și reg.> sănătoșat, <reg.> pribolit, zviduit, <înv.> isțelit. Deși lecuit, nu a început încă serviciul.