legendar, -ă adj., s.n. I adj. 1 (despre eroi, personaje etc. sau despre caracteristici ale lucrurilor, ale ființelor etc.) fabulos, fantastic, miraculos, mitic, nepământesc, supranatural, <înv.> nespus, <fran.; înv.> surnatural. Zmeul este un personaj legendar. Este înzestrat cu o forță legendară. 2 (despre eroi, personalități, locuri etc.) faimos. Ștefan cel Mare este o figură legendară a istoriei românilor. Troia este o cetate legendară. 3 (despre oameni sau despre manifestări, atitudini, creații etc. ale lor) arhicunoscut, bine-cunoscut, celebru, faimos, ilustru, mare¹, renumit, reputat, ultracunoscut, vestit, <astăzi rar> slăvit, <înv. și pop.> mărit³, numit, <reg.> hireș, hiriclit, lumit, revestit¹, <înv.> ilustrie, norocit, <înv.; iron.> apelpisit, <grec.; înv.> perifan, <fig.> strălucit, strălucitor, <fig.; înv.> lucitor, străluminat. Apreciatul actor american este și un regizor legendar. Faptele sale de arme au rămas legendare. Este autorul unor aforisme legendare. II s.n. (pedag.; înv.) v. Carte de citire.