LUCRATIV, -Ă, lucrativi, -e, adj. (Despre ocupații, profesiuni) Care aduce cîștig; profitabil, rentabil, bănos. Întreprindere lucrativă. ▭ Cultivatorul nu va putea niciodată să exercite industria sa într-un chip lucrativ. I. IONESCU, D. 239. ◊ (Impropriu, despre cîștiguri) Erau unele funcțiuni publice fără leafă; remunerația titularului era lăsată în seama vredniciei sale, s-o facă cît putea mai lucrativă. GHICA, S. A. 39.