manevră vb. I. I 1 tr. (tehn.; compl. indică dispozitive sau sisteme tehnice, instrumente, aparate etc.) a manipula, a mânui, <înv. și pop.> a purta, a umbla, <înv.> a mania. Manevrează cu ușurință noul motofierăstrău. 2 intr. (milit.; despre trupe) a parada. 3 tr. (compl. indică bani, fonduri etc.) a mânui. Casierii băncii manevrează zilnic milioane de lei. II tr. fig. (compl. indică oameni) <fig.> a instrumenta, a manipula. Haosul din instituție este manevrat. Greva a fost manevrată politic. Studenții au fost manevrați.