Definiția cu ID-ul 502379:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mangal (mangaluri), s. n. – 1. Vas cu cărbuni. – 2. Cărbune ușor. – Mr. mîngal, megl. mangal. Tc. mangal (Miklosich, Türk. Elem., II, 122; Roesler 572; Șeineanu, II, 246; Berneker, II, 16; Lokotsch 1392; Ronzevalle 166), cf. ngr. μαγϰάλι, bg., sb. mangal.