MARTÍN s. m. (Ornit.; de obicei urmat de determinări care indică specia) Nume dat mai multor specii de pescăruși și de pescari. Cf. BARCIANU, BĂCESCU, PĂS. 110. Martin argintiu. BĂCESCU, PĂS. 110. Martin comun. id. ib. Martin cerchez. id. ib. Martin cenușiu. id. ib. Martin roșu. id. ib. Martin negricios, id. ib. 111. Martin mic. id. ib. Martin polar. id. ib. Martin cu manta. id. ib. - Pl.: martini. – Din fr. martin.