matur, -ă adj., adv. I adj. 1 (despre ființe; indică stadiul dezvoltării lor) adult, mare¹, vârstnic. Poate să-și ia responsabilitățile unei familii, întrucât este om matur. 2 (despre oameni, despre modul lor de gândire etc.) <fig.> copt², <fig.; iron.> răscopt¹. Are mintea prea matură pentru vârsta lui. 3 (adesea fig.; despre manifestări, idei etc. ale oamenilor) chibzuit, cumpănit, gândit, judicios, serios, socotit², temeinic, <rar> cumpănitor, <înv. și reg.> mator, <fig.; înv.> răscopt¹. Inițiativa acțiunii sale s-a dovedit matură, având în vedere rezultatele obținute. 4 fig. (despre popoare, comunități umane, civilizații, culturi etc.) avansat, civilizat, dezvoltat, evoluat, înaintat. Țările mature au un nivel ridicat de trai. II adv. (modal) bărbătește, chibzuit, cumpănit, socotit², temeinic. A răspuns matur la provocare.