Definiția cu ID-ul 502754:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mehtup (mehtupuri), s. n. – Adresă, înscris oficial. Tc. mektub (Șeineanu, III, 78). Sec. XVIII, înv. – Der. mehtupciu, s. m. (scrib, secretar), din tc. mektubci.