melancolic, -ă adj., adv. I adj. 1 (despre oameni sau despre manifestări ale lor) galeș, trist, <livr.> atrabilar, saturnian, saturnic, <înv.> melanholicos, plângeros, <fig.; rar> albastru, bilios. În ultimul timp este tot mai melancolică. 2 elegiac, trist. Este stăpânită de un puternic sentiment melancolic. Soprana a cântat o melodie melancolică. 3 (psih.; despre persoane bolnave de depresie majoră) <înv.> melanholicos. Unii bolnavi melancolici sunt obsedați de gândul sinuciderii. 4 fig. (despre elemente din natură, momente ale zilei etc.) trist, <fig.> posomorât, tomnatic. Îl indispune lumina melancolică a lunii II adv. (muz.; indică modul de executare a unei piese muzicale) mesto.