meliță s.f. I 1 (ind. casn.) <reg.> frângător, zdrobitor. Cu melița sunt zdrobite tulpinile plantelor textile, pentru a le separa de fibre. 2 (zool.; reg.) v. Gloabă. Mârțoagă. II fig. (pop. și fam.; deprec. sau peior.) 1 v. Gură (ca organ al vorbirii). 2 v. Flecar. Guraliv. Limbut. Palavragioaică. Palavragiu. Vorbăreț.