Definiția cu ID-ul 1278537:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MENAJARE s. f. Faptul de a (s e) m e n a j a ; menajament. Cf. ARISTIA, PLUT., COSTINESCU, BARCIANU, ALEXI, W. Credeam că merită o soartă mai dulce, o privire mai blîndă, o menajare cel putin relativă. CONTEMP. 1949, nr. 126. 6/4. - Și: (învechit) menageáre s. f. ARISTIA, PLUT., COSTINESCU. - V. menaja.