METROPOLITÁN¹, -Ă adj., s. n. 1. Adj. Care aparține unei metropole; care are caracter de metropolă; care este originar dintr-o metropolă. Instituțiile locale . . . au fost. . . subordonate autorităților metropolitane. OȚETEA, R. 147. Cuceritorii metropolitani, ca pretutindeni în regimurile coloniale, n-au fost preocupați decît să culeagă roadele bogate ale Jamaicii. V. ROM. aprilie 1954, 66. 2. S. n. (Rar) Metrou. Tramvaie electrice, metropolitan – galopul unei vieți înfrigurate. SADOVEANU, O. X, 447. În toate orașele mari ale lumii unde există metropolitane, constructorii acestor căi de comunicație au avut în vedere. . . utilitatea lor. STANCU, U.R.S.S. 18. – Pl.: (1) metropolitani, -e, (2) metropolitane. – Din fr. métropolitain.