MICRÓB s. m. 1. Nume generic dat unor microorganisme unicelulare (care sînt agenți ai bolilor infectioase. ai fermentațiilor, putrefacțiilor etc.). Vîntul de nord . . . adună de la suprafața imediată a pămîntului. . . o mulțime de microbi stricăcioși. MAIORESCU, L. 151. Dacă microbii ar fi putut desfășura deplina lor acțiune asupra altor organisme, lumea organică s-ar fi stins de mult. BABEȘ, O. A. I, 510. Dacă . . . inventezi un ser sau descoperi un microb, a doua zi te trezești celebru. BUL. COM. IST. , 99. Indicele eficacității clinice a antibioticelor îl constituie acțiunea lor asupra microbilor. CONTEMP. 1953, nr. 366, 5/3. 2. (Argotic) Epitet dat unui copil mic și obraznic. Cf. BUL. FIL. V, 190. – Pl.: microbi. – Din fr. microbe.