minológhion n. fără pl. saŭ, (dacă se accentuĭază -ión) pl. oane (ngr. minológion, d. min [ngr. mén], lună, și -lógion ca în oro-logiŭ. V. mineĭ). Sinaxar. – Și menologiu (după pron. maĭ noŭă).