MISTIFICÁRE s. f. Acțiunea de a m i s t i f i c a și rezultatul ei; înșelare (a cuiva), denaturare, falsificare (a adevărului), mistificație, înșelăciune. Trebuie să fie o mistificare sau un vis rău.. . Adela, iubita sufletului meu, tu nu mă poți trăda ! NEGRUZZI, S. VI, 246, cf. COSTINESCU. Păcat numai că tot strigătul acesta este o mistificare a opiniei publice. MAIORESCU, CR. I, 354, cf. 211, DDRF, ALEXI, W. ți-a venit azi un bilet. . . Ana îți dă o întîlnire la 9 astâ- seară. . . M-am gîndit: n-o fi o mistificare a ta ca să-mi faci o surpriză? BASSARABESCU, S. N. 145, cf. KLOPȘTOCK, F. 260, CONTEMP. 1953, nr. 369, 4/4. - Pl.: mistificări. – V. mistifica.