mișca vb. 1. I 1 refl. (despre ființe; de obicei cu determ. modale sau locale) a se deplasa, a merge, a umbla, <pop.> a se purta, <înv. și reg.> a păsa², <reg.> a pohodi, <înv.> a deștinde. Bolnavul s-a dat jos din pat și a început să se miște prin cameră. 2 refl., intr. (despre ființe) <înv.> a sălta. Fătul a început să se miște în uterul mamei. 3 refl. (despre oameni, vehicule etc.; cu determ. locale sau modale) a circula, a se deplasa, a merge, a umbla. Se mișcă prin oraș doar pe jos. 4 tr. (despre corpuri, mase în mișcare etc.; compl. indică materiale, obiecte etc.) a acționa, a antrena, <înv. și pop.> a trage. Torenții mișcă la vale copacii smulși de furtună. 5 tr. (tehn.; compl. indică sisteme tehnice, utilaje etc.) a acționa, a antrena, a deplasa. Angrenajul de roți mișcă cureaua ventilatorului. 6 tr., refl. (compl. sau sub. indică obiecte) a (se) clătina, a (se) clinti, a (se) deplasa, a (se) muta, a (se) urni, <înv. și pop.> a (se) sminti, <înv. și reg.> a (se) clăti, <reg.> a vâșca. Cu multă greutate a reușit să miște dulapul din locul lui. 7 tr. (compl. indică obiecte) a deplasa, a muta, a plimba. A mișcat fotoliul prin toată camera până i-a găsit locul potrivit. 8 refl. (geol.; despre terenuri, zone etc.) a aluneca, a se deplasa, a luneca, a se porni. Pământul s-a mișcat din cauza ploilor abundente. 9 intr., refl. (despre obiecte) a (se) clătina, <înv. și pop.> a (se) muta. Nu bate vântul și nu se mișcă nicio frunză. 10 refl. (despre nori) a se deplasa, <pop.> a umbla. Din cauza vântului puternic, norii se mișcă rapid. 11 intr. (pesc.; despre undițe) a zvâcni, <reg.> a țicni. Când peștele mușcă din momeală, undița mișcă. 12 refl. (despre mușchii feței) a tresări, a zvâcni. Niciun mușchi al feței nu i se mișcă când minte. 13 refl. (despre obiecte) a juca. Inelul i se mișcă pe deget. 14 refl. (despre oameni) a se afla, a fi, a se găsi, <fig.; fam.> a se învârti. Tânărul nu aparține mediului în care se mișcă prietena lui. 15 refl. (mai ales fig.; despre colectivități, grupuri) a se agita, a se răscula, a se răzvrăti, a se revolta, a se ridica, a se tulbura, <înv. și pop.> a se semeți, <pop.> a se scula, <înv. și reg.> a se zurbălui, <înv.> a se buntui, a se burzului, a se haini, a se lărmui, a se oțărî, a se pristăvi, a se răscoli, a se răzmiriți, a se răzvesti, a se rebela, a se rocoși, a se zavergisi. Salariații se mișcă din cauza reducerilor de personal. 16 refl. (pop.; despre oameni; adesea cu indicarea direcției) v. Duce². Ieși. Merge. Pleca. 17 refl. (fam.; despre ființe sau despre părți ale corpului lor) v. Dezmorți. II fig. 1 tr. a face, a întreprinde, a lucra. Nu mișcă nimic pentru a promova profesional. 2 intr. (despre ființe) a trăi, a viețui. Medicul a constatat că accidentatul mișcă. 3 tr. (compl. indică oameni) a afecta¹, a copleși, a emoționa, a impresiona, a înduioșa, a sensibiliza, a tulbura, <fig.> a atinge, a înfiora, a înmuia, a marca, a muia, a pătrunde, a răni, a sfredeli, a străpunge, a topi, a tușa, a zgudui, <fig.; rar> a umple, <fig.; fam.> a tâmpi. Scena întoarcerii tatălui de la război i-a mișcat pe toți. 4 intr., refl. (despre comunități umane, societăți economice, arte, științe etc.) a propăși, a prospera, <fig.> a înflori, <fig.; pop.> a mărgări. După recesiune, unele societăți economice au început să se miște. Artele și științele s-au mișcat în epoca umanistă. 5 tr. (pop.; compl. indică oameni) v. Împinge. Îndemna. Stimula. 6 refl. (fam.; despre oameni) v. Descurca. Orienta.