MOTAN, motani, s. m. 1. Cotoi, pisoi. Nu te uita ca un motan blînd, că te cunosc eu cîte parale faci. SADOVEANU, N. F. 8. În cotlon torcea motanul. EMINESCU, O. I 84. Găsii o băbuță zbîrcită încungiurată de căței și de motani. NEGRUZZI, S. I 68. 2. Fig. Om ipocrit, ascuns, despre care e greu să știi ce gîndește, care tace și face.