Definiția cu ID-ul 1344016:

Tezaur

MUCEZÍT1 s. n. (Rar) Mucezire; (concretizat) mucegai (1). Mîncaț-ar, turcuț, mînca, Moliile perinile Și pt'ita mucedzîtu. ȚIPLEA, P. P. 25. – V. mucezi.