Definiția cu ID-ul 1356629:
Tezaur
MURMUIALĂ1 s. f. (Rar) Murmur (1). Cînd cerul e senin și vînturile se așază la odihnă, auzi de jos, din vale, murmuiala pîraielor. SLAVICI, N. 103, cf. PAMFILE, C. 47. – Murmui1 + suf. -eală.
MURMUIALĂ1 s. f. (Rar) Murmur (1). Cînd cerul e senin și vînturile se așază la odihnă, auzi de jos, din vale, murmuiala pîraielor. SLAVICI, N. 103, cf. PAMFILE, C. 47. – Murmui1 + suf. -eală.