NEROZESC, -EASCĂ adj. Care aparține nerodului (I 1), privitor la nerod, specific nerodului, nerod (I 1); care denotă, trădează nerozie (1), prostesc, neghiob (2), nerod (I 1), (rar) neghiobesc; p. ext. fără rafinament, grosolan. cf. anon. car., lb. Nu vezi la ei noi croieli, Ori streine feți, văpseli, Ci tot mode strămoșești, Gusturi proaste, nerozești. mumuleanu, c. 152/18. Prejudecățile și nerozeasca orbire a celor mari îi face să crează că sfîntul prieteșug este o pradă lesne pentru dînșii. marcovici, c. 41/20. Fugi de fleacuri și de vorbe nebune și nerozești. pann, P. v. I, 142/22, cf. PONTBRIANT, D., DM. – Pl.: nerozești. – Nerod + suf. -esc.