NEROZIE sf. 1 Starea celui nerod, prostie: nerozia omenească desparte sufletul în saltare ca un scrin (D.-ZAMF.) ¶ 2 Vorbă sau faptă neroadă; (P): nerozia se ține cu cheltuială, cei ce fac prostii sufăr de pe urma lor, prostia ce o face cineva o resimte adesea și punga lui.