NOULEȚ, -EAȚĂ, -IȚĂ adj. (În expr.) Nou-nouleț = nou-nouț, V. nou (2). Mai găsii și alte haine cu totul de aur și nuoi-nuolețe. GORJAN, H. II, 55/22. O corabie destul de mare, nouă-nouliță. CODRU-DRĂGUȘANU, C. 53, cf. LM, TDRG. – Pronunțat: no-u-, – pl.: nouleți, -e. – Și: (învechit) nuoleț, -eață, (cu schimbare de suf.) nouliță adj. – Nou + suf. -uleț.