info
Varianta ntăfoșare este o formă elidată a lui întăfoșare,întăfoșa.

2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

întăfoșa vtr [At: CIAUȘANU, V. / Pzi: ez / E: nct] (îrg) A se înfofoli.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

întăfoșa vb. I (reg.) a (se) îmbrăca bine: de iarnă, cu nouă cojoace (ca baba Dochia); a (se) încotoșmăna, a (se) încotoșma, a (se) încroșna, a (se) îmboldori, a (se) înfofoli.

întăfoșare s.f. (reg.) încotoșmănare, înfofolire, încotoșmare, încroșnare, îmboldorire.

Intrare: întăfoșa
verb (VT202)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întăfoșa
  • ‑ntăfoșa
  • întăfoșare
  • ‑ntăfoșare
  • întăfoșat
  • ‑ntăfoșat
  • întăfoșatu‑
  • ‑ntăfoșatu‑
  • întăfoșând
  • ‑ntăfoșând
  • întăfoșându‑
  • ‑ntăfoșându‑
singular plural
  • întăfoșea
  • ‑ntăfoșea
  • întăfoșați
  • ‑ntăfoșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întăfoșez
  • ‑ntăfoșez
(să)
  • întăfoșez
  • ‑ntăfoșez
  • întăfoșam
  • ‑ntăfoșam
  • întăfoșai
  • ‑ntăfoșai
  • întăfoșasem
  • ‑ntăfoșasem
a II-a (tu)
  • întăfoșezi
  • ‑ntăfoșezi
(să)
  • întăfoșezi
  • ‑ntăfoșezi
  • întăfoșai
  • ‑ntăfoșai
  • întăfoșași
  • ‑ntăfoșași
  • întăfoșaseși
  • ‑ntăfoșaseși
a III-a (el, ea)
  • întăfoșea
  • ‑ntăfoșea
(să)
  • întăfoșeze
  • ‑ntăfoșeze
  • întăfoșa
  • ‑ntăfoșa
  • întăfoșă
  • ‑ntăfoșă
  • întăfoșase
  • ‑ntăfoșase
plural I (noi)
  • întăfoșăm
  • ‑ntăfoșăm
(să)
  • întăfoșăm
  • ‑ntăfoșăm
  • întăfoșam
  • ‑ntăfoșam
  • întăfoșarăm
  • ‑ntăfoșarăm
  • întăfoșaserăm
  • ‑ntăfoșaserăm
  • întăfoșasem
  • ‑ntăfoșasem
a II-a (voi)
  • întăfoșați
  • ‑ntăfoșați
(să)
  • întăfoșați
  • ‑ntăfoșați
  • întăfoșați
  • ‑ntăfoșați
  • întăfoșarăți
  • ‑ntăfoșarăți
  • întăfoșaserăți
  • ‑ntăfoșaserăți
  • întăfoșaseți
  • ‑ntăfoșaseți
a III-a (ei, ele)
  • întăfoșea
  • ‑ntăfoșea
(să)
  • întăfoșeze
  • ‑ntăfoșeze
  • întăfoșau
  • ‑ntăfoșau
  • întăfoșa
  • ‑ntăfoșa
  • întăfoșaseră
  • ‑ntăfoșaseră
Intrare: întăfoșare
întăfoșare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întăfoșare
  • ‑ntăfoșare
  • întăfoșarea
  • ‑ntăfoșarea
plural
  • întăfoșări
  • ‑ntăfoșări
  • întăfoșările
  • ‑ntăfoșările
genitiv-dativ singular
  • întăfoșări
  • ‑ntăfoșări
  • întăfoșării
  • ‑ntăfoșării
plural
  • întăfoșări
  • ‑ntăfoșări
  • întăfoșărilor
  • ‑ntăfoșărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)