nuielușă sf [At: LB / Pl: ~șe / E: nuiele (pll nuia) + -ușă] 1-6 (Șhp) Nuia (1, 7-8) (foarte subțire și mică) Si: nuieluță (1-6), vărguță, vergelușă, (rar) nuielușcă (1-6), (reg) jordiță. 7-8 (Șhp) Lovitură (ușoară) dată cu o nuia (1) Si: nuieluță (7-8), vărguță, vergelușă, (rar) nuielușcă (7-8), (reg) jordiță. 9 (Reg; mpl) Șipcă bătută pe pereții de lemn ai unei construcții, ca să țină tencuiala.