NUL, -Ă adj. 1. Care se reduce Ia nimic, inexistent; p. ext. care nu se manifestă in nici un fel. cf. clemens. Igiena publică... este nulă. man. sănăt. 78/21. Românii, în cari celtismul e ca și nul, ...sînt vlahisați aproape totdeauna. hasdeu, i. c. i, 40. Experiența ce-a cîștigat e nulă. macedonski, o. i, 260. Multă vreme însă influența școalei... fu aproape nulă. iorga, l. i, 13. Țesuturile moarte, sclerozate nu mai conțin decît micele coagulate, aglomerate și deshidratate, a căror solubilitate a devenit nulă. parhon, h. 131. Cînd apa îngheață, permeabilitatea [solului] este nulă. agrotehnica, i, 143. Procesul dizolvării este nul. Chim., an. călit. 27. Dialogul viu și gradația epică pe care o cere genul e în multe din bucățile amintite aproape nulă. gl 1962, nr. 419, 2/5. ♦ (Mat.) Care reprezintă valoarea zero. Un caz particular este acela în care toți acești invarianți sînt nuli. vrănceanu, g. d. ii, 192, cf. 216. ♦ (Despre meciuri) Care se termină la egalitate de puncte. cf. l. rom. 1961, nr. 1, 29. 2. (Despre acte juridice) Lipsit de valoare legală, caracterizat prin nulitate (1), considerat ca inexistent. Drepturile țăranilor, care... erau unele și aceleași și în Țara Românească și în Moldova, s-au declarat nule. kogălniceanu, s. a. 121. Este nulă împărțeala în care nu s-au cuprins toți copiii în viață la deschiderea moștenirii și descendenții fiilorpremuriți. hamangiu, c. c. 188. 3. (Despre oameni și despre acțiunile lor) Lipsit de orice valoare, fără nici un merit. cf. pontrriant, d. Simțindu-se nuli, își fac o mîngîiere din a tăgădui țării lor... forța și valoarea. macedonski, o. iv, 140. Ori pe cine ar imita, ori de unde s-ar inspira, tot nuli va rămînea. gherea, st. cr. iii, 177, cf. șăineanu, d. u. Criticul cel mai nul și mai invidios pe care l-a cunoscut, probabil, literatura română. lovinescu, c. v, 18. Discret și invizibil, poetul Cerna a evitat cenaclurile, pontifii nuli ai publicațiilor de tiraj, reclama. arghezi, t. c. 29. Nu poate suporta... disprețul unor persoane pe care, de altfel, le știa nule. ralea, s. t. i, 102. ◊ Expr. (Mai ales în argoul școlarilor) A fi nul Ia... = a nu ști absolut nimic la... Eram nul la matematici. GALACTION, O. 15. – pl.: nuli, -e. – Din fr. nul, germ. nul.