Definiția cu ID-ul 1354907:
Tezaur
NĂBOIT, -Ă adj. (Prin Olt.; despre oameni) Transpirat, asudat. Cînd ești năboit, să nu bei apă rece, că mori. boceanu, gl., cf. l. rom. 1960, nr. 5, 35. – pl.: năboiți, -te. – v. năboi3.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de AndreiT26
- acțiuni