NĂVOD² s. n. Unealtă de pescuit, formată dintr-o plasă lungă, cu mijlocul adîncit în formă de sac, cu care se adună peștele de pe suprafețe întinse; (regional) matulă (1), motorugă. Nîvodul aruncat în mare și de tot neamul adunară. Ce cîndu se împlu și-l scoaseră el la margine. coresi, ap. gcr i, 18/5. Sîmt la nevod doauă coarde, una din gios grea, cu plumbi și cu heară, pentru să apease într-adînc să nu treacă peaștele, alta din sus iușoară, cu plute legat, pentru să ție deasupra nevodul. varlaam, c. 157, cf. 156. Asămănată iaste împărățiia ceriului, unui nevod aruncat în mare. cheia În. 9^v/5, cf. biblia (1688), ap. tdrg. De multe ori mi s-au tîmplat a-l videa în novoade ca peștii încîlcit. cantemir, ist. 38, cf. 141. Și încă s-au întins a cuprinde și mai în sus bălțile călugărilor de Agapia... puind și năvodari cu năvoade de au vînat Luciul și bălțile lui (a. 1743). uricariul, xvi, 224, cf. i. ionescu, d. 56. Pești de apă curgătoare Și de apă stătătoare, Cu nevodul pescuiți Și cu undița undiți. alecsandri, p. ii, 105, cf. id. t. 726, odobescu, s. i, 400. Ca țiganul care bagă degetul prin rara casă De năvod, cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie. eminescu, n. 42, cf. tafrali, s. 17. Linul se prinde... toamna cu năvodul. antipa, f. i. 128, cf. 186, id. p. 457, 491. Plășile de prins pește, năvoadele, voloacele și alte măiestrii se împletesc din bumbac tare răsucit sau din fuior. pamfile, i. c. 318, cf. păcală, m. r. 459, atila, p. 50, 118, severin, s. 67, ardeleanu, u. d. 47. În apă, pînă la brîu, moșneagul așeza năvoadele. c. petrescu, s. 38, cf. eftimiu, î. 75. Cîțiva oameni din sat dădură cu năvodul în heleșteu și prinseră o prea frumoasă mreană. galaction, o. 254, cf. d. botez, p. o. 53, nom. prof. 16, nom. Min. i, 28. În pustietatea șesului de nisip, trăia un pescar tînăr care lucrase zece ani la un năvod. arghezi, c. j. 165, cf. id. t. c. 87. Pescarii celor 14 secții ale gospodăriei piscicole de stat... au pornit în sezonul de pescuit cu năvoade. scînteia, 1953, nr. 2 733, cf. stancu, u.r.s.s. 197. Chefalii se prind la țărmul nostru cu prostovolul, cu năvodul cu cozoroc. c. antonescu, p. 185. A adormit peste un năvod la care împletea. davidoglu, o. 15, cf. 30, 61, 77, contemp. 1962, nr. 796, 2/7. Vine cioful de la baltă Cu plătica-mbăirată, Cu suducul în pohod Și carasul în nevod. alecsandri, p. p. 384, cf. h iv 10, v 4, vii 358, x 107. Luni năvodu-și începuse, cam la prînz îl și făcuse. teodorescu, p. p. 94, cf. sbiera, p. 119, sevastos, c. 105, șez. ii, 32. Iute la sat alerga, Năvoadele le-aducea Și-n mare că le băga. Mat. folk. 17. Nevoade lua, ...O mreană prindea. păsculescu, l. p. 157, cf. alr i 1 734/684, 542, alr sn iii h 741/762. (Fig.) Cu năvodul cuvintelor tale cel de D[u]mnezeu împletit ai vînat pre oamenii cei ținuți în rătăcire. mineiul (1776), 110^v2/13. Să știi că începe și pe aici să se împletească năvodul nostru. beniuc, m. c. i, 405. Zeci de mîini lungite parcă peste orice măsură omenească se amestecau pe deasupra capetelor într-un înfricoșător năvod viu. galan, z. r. 205. ◊ loc. vb. A trage (sau a da) cu năvodul sau a trage la năvod (ori la năvoade) = a năvodi (1). Pe cînd el asudă trăgînd la năvod, crainici trimeși prin țară îl caută de zor să-i spuie că sfetnicii Moldovii s-au strîns la Iași și l-au ales domn. vlahuță, r. p. 46. Da’ de prins pește a prins acolo, la Marea, trăgînd la năvoade. sadoveanu, o. ix, 421. Aha! Am strigat eu cu plăcută uimire, înțeleg, cucoane Costache, despre ce-i vorba. Voiți să trageți cu năvodul pe sub gheață. id. ib. 445, cf. h ii 88, iii 38. (Învechit) A face năvod de oameni = a năvodi (2). Și, cum lua ostrovul perșii, făcea năvod de oameni într-acest chip; să ținea om de om de mănă, din marea în marea, pîn’ la sfîrșitul ostrovului, și, așa îi vănează preste tot ostrovul. herodot (1645), 321. Avînd Radul Vodă o fată... s-au ascuns în codru. Și au făcut Radul Vodă năvod de oameni și au găsit-o în mijlocul codrului. neculce, l. 16. ◊ Expr. (Regional) A se duce la năvod = a se duce la pescuit. h ii 253. – pl. : năvoade. – Și : (învechit și regional) nevod, nîvod, novod s. n., (regional) năvoadă (păcală, m. r. 459) s. f. – Din v. sl. НЕВОДЪ.