ODATĂ¹ adj. invar. (În vorbirea afectivă) În toată puterea cuvîntului, întreg; p. ext. foarte reușit, foarte bun, excelent. Noi sîntem odată băieți și ce-am vorbit... vorbit rămîne. creangă, p. 20. Am și eu numai o fată, Și n-o dau să fie dată; Cui o dau voiesc să-mi fie Om odată. coșbuc, p. i, 103, cf. iordan, stil. 138, 139. Asta-i casă odată! com. pașca. Odată era om, nu ba. a vi 26. – O (num.) + dată.