parmaclâc sn [At: GOLESCU, Î. 132 / V: ~alâc, (reg) ~lic / Pl: ~uri / E: tc parmaklik] 1 Construcție de lemn, de piatră etc. de forma unui perete sau a unui gard scund, folosită pentru a mărgini o altă construcție, pod, casă etc. sau un element de construcție, pridvor, balcon, scară etc. Vz balustradă, parapet, pălimar¹, plimb. 2 (Nob) Perete de sticlă colorată, mată, etc. al unei marchize. 3 Gard de leațuri. 4 Grilaj. 5 (Rar) Fiecare dintre leațurile, scândurile, barele etc. care formează un gard sau un grilaj. 6 (Reg; îf parmalâc) Pârghie.