penetrare sf [At: MURGOCI – LUDWIG, M. 37 / V: (înv) ~ațiune / E: fr pénétration] 1-2 Pătrundere (în adâncime sau) până în partea opusă Si: penetranță (1-2), penetrație (1-2), răzbatere, străbatere, străpungere. 3 (Spc) Întrepătrundere a două corpuri sau a două suprafețe care se intersectează după linii frânte sau curbe Si: (liv) penetrație (3), (rar) penetranță (3). 4-6 (Infiltrare,) (extindere sau) circulație a luminii, căldurii într-un spațiu Si: penetrație (4-6). 7 (Fig; rar) Pătrundere în profunzime cu mintea a unei idei.