PLUMBURIU, -IE, plumburii, adj. De culoarea întunecată a plumbului; cenușiu, sur. Deasupra o boltă de nouri plumburii se întărea, părea neclintită, sprijinită pe zările nevăzute. SADOVEANU, M. 182. Asfințitul cobora plumburiu, dintr-un cer fără lumină. C. PETRESCU, S. 206. Pe luciul plumburiu al apei, se ivește-n curmeziș mai întîi o dungă, o coamă gălbuie și creață. VLAHUȚĂ, O. A. II 115.