porțelan sn [At: (a. 1766) IORGA, S. D. XII, 81 / V: (rar) ~ă sf, ~rcel~, ~rcelană sf, (îvp) ~țăl~, ~țol~, (înv) părțăl~, ~lon, ~țul~, purțul~ / Pl: ~uri, ~e / E: ngr πορτσελάνα, ger Porzellan, it porcellana] 1 Material ceramic vitrifiat și translucid, alb, alb-albăstrui, gălbui, obținut prin arderea, la temperaturi ridicate, a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, folosit la fabricarea vaselor industriale de laborator, a vaselor de uz casnic, a izolatoarelor, a obiectelor decorative Si: (reg) marmură¹. 2 (Csc) Obiect din porțelan (1). 3 (Înv) Faianță.