PREGET s. n. (Pop.) Lipsă de activitate; încetare, întrerupere a unei activități; răgăz, tihnă; ezitare, șovăire. ◊ Loc. adj. și adv. Fără (de) preget = a) (care are loc) fără întrerupere; neîntrerupt, neobosit; b) (care are loc) neîntârziat, imediat, repede. – Din pregeta (derivat regresiv).