PRIMENIT², -Ă, primeniți, -te, adj. 1. îmbrăcat cu rufe curate. (Atestat în forma premenit) La opt și cinci, Lefter, spălat și premenit, suie treptele ministerului. CARAGIALE, M. 38. 2. Fig. Schimbat (în bine), înnoit. În Uniunea Sovietică așezările vechi nu mai sînt; o lume nouă, primenită, bate în porțile viitorului. SADOVEANU, E. 19. ♦ (Despre aer) Proaspăt, împrospătat. Văzduhul, primenit, chema, ademenea ciocîrliile în înălțimile lui curate. SANDU-ALDEA, U. P. 195. – Variantă: (regional) premenit, -ă adj.