Definiția cu ID-ul 1023972:
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRITOCIRE s. 1. (reg.) răvăcire. (~ vinului.) 2. pritoceală, pritocit, pritocitură, (pop.) pritoc. (~ verzei.)
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRITOCIRE s. 1. (reg.) răvăcire. (~ vinului.) 2. pritoceală, pritocit, pritocitură, (pop.) pritoc. (~ verzei.)