2 intrări

47 de definiții

din care

Explicative DEX

PRĂSEA s. f. v. plăsea.

PRĂSEA s. f. v. plăsea.

PRĂSEA s. f. v. plăsea.

prăsea sf vz plăsea

prăsea f. V. plăsea.

prăseá, V. plăsea.

PLĂSEA, plăsele, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți de metal, de os, de lemn etc. care acoperă mânerul unui cuțit, al unui briceag, al unui pumnal etc.; p. ext. mâner. 2. (Neobișnuit) Șild. [Var.: prăsea s. f.] – Plasă1 + suf. -ea.

PLĂSEA, plăsele, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți de metal, de os, de lemn etc. care acoperă mânerul unui cuțit, al unui briceag, al unui pumnal etc.; p. ext. mâner. 2. (Neobișnuit) Șild. [Var.: prăsea s. f.] – Plasă1 + suf. -ea.

PRĂSI, prăsesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre animale) A face pui; a se reproduce, a se înmulți. ♦ Tranz. A crește animale, a face să se înmulțească. ♦ Tranz. Fig. (Fam.) A aduna, a economisi bani, a-și spori banii adunați. 2. Tranz. A semăna, a îngriji și a răspândi cultura unei plante; a îngriji plantele ca să crească și să se înmulțească. ♦ Refl. (Despre plante) A se înmulți, a se extinde (spontan sau prin cultivare) pe un anumit teritoriu. – Din bg. prasja se, sb. prasiti se.

plasa1 sf vz plăsea

pla3 sf vz plăsea

plăsa1 sf vz plăsea

plăsa sf vz plăsea

plăsea sf [At: IORGA, S. D. IV, 69 / V: pră~, (îvr) plasă, (reg) plasa, ~sa, ~sală, pleasă, plesă, pleste sfp, prăsa, prăsauă, prăsă, presauă, presea / Pl: ~ele, (reg) ~săli / E: plasă1 + -ea] (Mpl) 1 Înveliș de lemn, de os, de baga etc. care acoperă mânerul unui cuțit, briceag, pumnal etc. 2 Fiecare dintre cele două părți din care se compune mânerul unui cuțit, briceag etc. 3 (Pgn) Mâner al cuțitului, briceagului, pumnalului etc. 4 (Rar; îlv) A i se mișca (cuiva) ~elele A muri. 5 (Dlg) Matcă. 6 (Reg; îf pleasă) Fiecare dintre cei doi montanți ai unei scări. 7 (Reg) Braț al vatalei la războiul de țesut. 8 (Îvr) Placă mică de metal sau de material plastic, care se fixează în dreptul mânerelor și broaștelor la uși, ferestre, sertare etc. pentru a proteja gaura cheii Si: (reg) șild. 9 (Nob) Ramă la ochelari. 10 (Gmț; îf prăsea) Dinte.

plea2 sf vz plăsea

ple sf vz plăsea

pleste sfp vz plăsea

prăsa sf vz plăsea

prăsa sf vz plăsea

prăsă sf vz plăsea

prăsi [At: PSALT. 36 / V: (înv) presi / Pzi: ~sesc / E: bg праси се] 1 vr (D. animale) A face pui Si: a concepe. 2 vr (Pex) A se perpetua prin generare Si: a se înmulți, a se reproduce, (îrg) a se plodi. 3 vr (Fig) A crește ca număr Si: a se înmulți, a spori. 4 vri (Îrg; d. femei) A naște. 5 vr (Îrg) A se naște. 6 vt A concepe. 7 vt (Fig; rar) A se pripăși. 8 vt (C. i. animale) A crește pentru a înmulți, pentru a obține un folos etc. Si: (îvr) a presili (1). 9 vt (Fig; reg; c. i. bunuri materiale, averi, bani etc.) A strânge. 10 vt (C. i. plante) A cultiva pentru a înmulți, pentru a obține roade etc. Si: (îvr) a prăsili (2). 11-12 vtr A (se) răspândi prin cultură Si: a planta, a semăna, (îvr) a prăsili (3). 13 vr (D. plante) A se răspândi, spontan sau prin cultivare, pe un anumit teritoriu Si: a se extinde, a se înmulți.

presa sf vz plăsea

presea sf vz plăsea

presi2 v vz prăsi

PRĂSI, prăsesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre animale) A face pui; a se reproduce, a se înmulți. ♦ Tranz. A crește animale, a face să se înmulțească. ♦ Tranz. Fig. (Fam.) A aduna, a economisi bani, a-și spori banii adunați. 2. Tranz. A semăna, a îngriji și a răspândi cultura unei plante; a îngriji plantele ca să crească și să se înmulțească. ♦ Refl. (Despre plante) A se înmulți, a se extinde (spontan sau prin cultivare) pe un anumit teritoriu. – Din bg. prasja se, scr. prasiti se.

PLĂSEA, plăsele, s. f. 1. (Și în forma prăsea; mai ales la pl.) Fiecare dintre cele două părți (de metal, de os, de lemn) care acoperă mînerul unui cuțit, al unei săbii, mai rar al altor obiecte; p. ext. mîner. I-am dăruit un briceag... cu prăseaua de sidef. GALACTION, O. I 67. În coarne de cerb atîrnă carabine... și pistoale cu plăsele de argint și de sidef. DELAVRANCEA, V. V. 196. C-un braț în șold și pe plăsea Cu celălalt. COȘBUC, P. I 56. Mînile-i albe și slabe netezesc inconștient penele de struț ale unui evantai cu plăsele de baga. VLAHUȚĂ, O. AL. II 7. 2. (Neobișnuit) Placă mică de metal. Broasca acelor uși, cu plăsele mari de aramă gravate cu chipuri, poartă încă inscripțiunea numelui său. ODOBESCU, S. I 459. – Variantă: prăsea s. f.

PRĂSI, prăsesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre animale) A face pui, a se înmulți, a se reproduce. Ce ara și semăna, prea puține aduna; iar păsările de i se prăseau, prea puține îi rămîneau. VISSARION, B. 94. Acum are-o turmă mare-mare, care de-atunci s-a prăsit numai din mioara aceea. RETEGANUL, P. I 37. Pă caii ce se prăsea din aceste iepe încăleca numai împăratul. GORJAN, H. II 9. ◊ (Rar, despre oameni) Trăiesc și se prăsesc din neam în neam, cei mai frumoși bărbați din tot plaiul împrejmuitor. ODOBESCU, S. III 172. 2. Tranz. A crește animale, a le înmulți. Prăsiseră în fiecare an și porc și găini, care erau acum atît de multe și risipite prin grajd și șoproane, că nu le mai știau numărul. CAMIL PETRESCU, O. I 337. Hrănește și prăsește [iepuri de casă] în curtea mănăstirii. ODOBESCU, S. III 212. Stîne Mari își cumpăra, Turme Grase Că-și prăsea. ANT. LIT. POP. I 458. ◊ (Rar, cu privire la oameni) Oricum, n-ar fi fost mai bine să prăsească copii decît găini? Și cum i-ar fi iubit, mititeii de ei! MACEDONSKI, O. III 58. ♦ Fig. A aduna, a economisi. (Cu complementul «bani») Nu ți-ai prăsit un ban să-ți poți cîrpi o nevoie la o vreme grea, ori să te chemi și tu că ai doi juncani în bătătură, din munca ta. VLAHUȚĂ, N. 129. 3. Tranz. A semăna, a planta, a răspîndi o cultură; a îngriji ca să crească plantele. Pînă dimineață... să prăsești vie, iar pe dimineață să-mi aduci struguri copți din ea. RETEGANUL, P. V 49. Pre vremea aceea Bacus, zeul vinului și al bețivilor, umbla de cutreiera lumea, învățînd și pre bun și pre rău cum să prăsească și să lucreze vița. ISPIRESCU, U. 103. Locuitorii... din toate celelalte sate au fost prăsit cultura cînepei și a inului. I. IONESCU, D. 201. ♦ Refl. pas. A căpăta răspîndire, a începe să fie cultivat. Fata le dete la toți sămînță, să-și semene și ei pe acasă buruiana dracului, adecă tutun. Așa s-a prăsit tutunul în lume. RETEGANUL, P. II 69.

PLĂSEA ~ele f. Placă de metal, de os sau de lemn care acoperă mânerul unui cuțit (sau al unei unelte). /plasă + suf. ~ea

A SE PRĂSI pers. 3 se ~ește intranz. (despre ființe sau plante) A crește numeric în mod excesiv (prin înmulțire); a se înmulți exagerat. /<bulg. prasja se, sb. prasiti se

A PRĂSI ~esc tranz. 1) A face să se prăsească; a plodi. 2) fig. fam. (bani) A face să sporească la număr. /<bulg. prasja se, sb. prasiti se

plăseà (prăsea) f. mâner de cuțit, de sabie. [V. plaz].

prăsì v. 1. a face pui; 2. a se reproduce. [Serb. PRASITI, a făta purcei: românește cu sensul generalizat].

plăseá (est) și prăseá (vest) f., pl. ele (dim. d. plasă). Fie-care din cele doŭă bucățĭ de lemn (os, baga, metal), care formează mîneru cuțituluĭ. (Plăselele pot fi din maĭ multe bucățĭ saŭ și dintr’una singură). Cuțitu a intrat pînă’n plăsele, a intrat tot.

prăsésc v. tr. (sîrb. prasiti, a făta purceĭ, d. prase, purcel). Nasc, produc (Rar). Fig. Fam. A prăsi parale, a aduna parale. V. refl. Mă înmulțesc, cresc în mare număr: la munte s’aŭ prăsit o mulțime de urșĭ, de brazĭ, de șerpĭ. – Și împrăsilesc (Munt. vest).

Ortografice DOOM

plăsea s. f., art. plăseaua, g.-d. art. plăselei; pl. plăsele

prăsi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăsesc, 3 sg. prăsește, imperf. 1 prăseam; conj. prez. 1 sg. să prăsesc, 3 să prăsească

plăsea s. f., g.-d. art. plăselei; pl. plăsele, art. plăselele

prăsi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăsesc, imperf. 3 sg. prăsea; conj. prez. 3 prăsească

plăsea s. f., pl. plăsele

prăsi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăsesc, imperf. 3 sg. prăsea; conj. prez. 3 sg. și pl. prăsească

plăsea, pl. plăsele

Etimologice

prăsi (prăsesc, prăsit), vb. – A reproduce, a înmulți, a naște. Sb., slov. prasiti, bg. prasjă se „a se înmulți porcii” (Tiktin). Legătura cu rodi (Cihac, II, 317) nu este probabilă. – Der. prăsilă, s. f. (reproducție, generație; descendent, progenitură); prăsilos, adj. (prolific); prăstură, s. f. (înv., iapă), în loc de prăsitură; împrăsili, vb. (a reproduce); prăseală, s. f. (înv., reproducere).

Argou

prăsi, prăsesc v. t. a strânge bani, a economisi bani; a-și spori banii adunați

Sinonime

PLĂSEA s. 1. mâner, (înv. și reg.) mănunchi, plasă. (~ de cuțit, de pumnal, de briceag.) 2. v. clește.

PRĂSI vb. v. acumula, aduna, agonisi, concepe, economisi, face, înmulți, naște, procrea, strânge.

PRĂSI vb. v. reproduce.

PLĂSEA s. 1. mîner, (înv. și reg.) mănunchi, plasă. (~ de cuțit, de pumnal, de briceag.) 2. (TEHN.; la pl.) capră, clește, locaș, matcă. (~ dulgherului.)

PRĂSI vb. a se înmulți, a procrea, a se reproduce, (înv. și reg.) a se plodi, (reg.) a se puiți, (Mold.) a se puiezi, (înv.) a se propaga. (Cum se ~ aceste animale?)

prăsi vb. v. ACUMULA. ADUNA. AGONISI. CONCEPE. ECONOMISI. FACE. ÎNMULȚI. NAȘTE. PROCREA. STRÎNGE.

Intrare: plăsea
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plăsea
  • plăseaua
plural
  • plăsele
  • plăselele
genitiv-dativ singular
  • plăsele
  • plăselei
plural
  • plăsele
  • plăselelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăsea
  • prăseaua
plural
  • prăsele
  • prăselele
genitiv-dativ singular
  • prăsele
  • prăselei
plural
  • prăsele
  • prăselelor
vocativ singular
plural
plăsală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plesă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pleste
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prăsa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prăsauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prăsă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
presauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
presea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: prăsi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prăsi
  • prăsire
  • prăsit
  • prăsitu‑
  • prăsind
  • prăsindu‑
singular plural
  • prăsește
  • prăsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prăsesc
(să)
  • prăsesc
  • prăseam
  • prăsii
  • prăsisem
a II-a (tu)
  • prăsești
(să)
  • prăsești
  • prăseai
  • prăsiși
  • prăsiseși
a III-a (el, ea)
  • prăsește
(să)
  • prăsească
  • prăsea
  • prăsi
  • prăsise
plural I (noi)
  • prăsim
(să)
  • prăsim
  • prăseam
  • prăsirăm
  • prăsiserăm
  • prăsisem
a II-a (voi)
  • prăsiți
(să)
  • prăsiți
  • prăseați
  • prăsirăți
  • prăsiserăți
  • prăsiseți
a III-a (ei, ele)
  • prăsesc
(să)
  • prăsească
  • prăseau
  • prăsi
  • prăsiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plăsea, plăselesubstantiv feminin

  • 1. Fiecare dintre cele două părți de metal, de os, de lemn etc. care acoperă mânerul unui cuțit, al unui briceag, al unui pumnal etc.. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote I-am dăruit un briceag... cu prăseaua de sidef. GALACTION, O. I 67. DLRLC
    • format_quote În coarne de cerb atîrnă carabine... și pistoale cu plăsele de argint și de sidef. DELAVRANCEA, V. V. 196. DLRLC
    • format_quote C-un braț în șold și pe plăsea Cu celălalt. COȘBUC, P. I 56. DLRLC
    • format_quote Mînile-i albe și slabe netezesc inconștient penele de struț ale unui evantai cu plăsele de baga. VLAHUȚĂ, O. A. III 7. DLRLC
  • 2. neobișnuit Placă mică de metal. DEX '09 DLRLC
    sinonime: șild
    • format_quote Broasca acelor uși, cu plăsele mari de aramă gravate cu chipuri, poartă încă inscripțiunea numelui său. ODOBESCU, S. I 459. DLRLC
etimologie:
  • Plasă + -ea. DEX '09 DEX '98

prăsi, prăsescverb

  • 1. reflexiv (Despre animale) A face pui; a se reproduce, a se înmulți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ce ara și semăna, prea puține aduna; iar păsările de i se prăseau, prea puține îi rămîneau. VISSARION, B. 94. DLRLC
    • format_quote Acum are-o turmă mare-mare, care de-atunci s-a prăsit numai din mioara aceea. RETEGANUL, P. I 37. DLRLC
    • format_quote Pă caii ce se prăsea din aceste iepe încăleca numai împăratul. GORJAN, H. II 9. DLRLC
    • format_quote rar (Despre oameni) Trăiesc și se prăsesc din neam în neam, cei mai frumoși bărbați din tot plaiul împrejmuitor. ODOBESCU, S. III 172. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A crește animale, a face să se înmulțească. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Prăsiseră în fiecare an și porc și găini, care erau acum atît de multe și risipite prin grajd și șoproane, că nu le mai știau numărul. CAMIL PETRESCU, O. I 337. DLRLC
      • format_quote Hrănește și prăsește [iepuri de casă] în curtea mănăstirii. ODOBESCU, S. III 212. DLRLC
      • format_quote Stîne Mari Își cumpăra, Turme Grase Că-și prăsea. ANT. LIT. POP. I 458. DLRLC
      • format_quote rar (Cu privire la oameni) Oricum, n-ar fi fost mai bine să prăsească copii decît găini? Și cum i-ar fi iubit, mititeii de ei! MACEDONSKI, O. III 58. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv figurat familiar A aduna, a economisi bani, a-și spori banii adunați. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu ți-ai prăsit un ban să-ți poți cîrpi o nevoie la o vreme grea, ori să te chemi și tu că ai doi juncani în bătătură, din munca ta. VLAHUȚĂ, N. 129. DLRLC
  • 2. tranzitiv A semăna, a îngriji și a răspândi cultura unei plante; a îngriji plantele ca să crească și să se înmulțească. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pînă dimineață... să prăsești vie, iar pe dimineață să-mi aduci struguri copți din ea. RETEGANUL, P. V 49. DLRLC
    • format_quote Pre vremea aceea Bacus, zeul vinului și al bețivilor, umbla de cutreiera lumea, învățînd și pre bun și pre rău cum să prăsească și să lucreze vița. ISPIRESCU, U. 103. DLRLC
    • format_quote Locuitorii... din toate celelalte sate au fost prăsit cultura cînepei și a inului. I. IONESCU, D. 201. DLRLC
    • 2.1. reflexiv (Despre plante) A se înmulți, a se extinde (spontan sau prin cultivare) pe un anumit teritoriu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Fata le dete la toți sămînță, să-și semene și ei pe acasă buruiana dracului, adecă tutun. Așa s-a prăsit tutunul în lume. RETEGANUL, P. II 69. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.