PUIULEȚ, puiuleți, s. m. (Popular) Diminutiv al lui pui²; termen afectiv pentru persoane; puișor. Cine cîntă chiuiește, De tot codrul mi-ș vuiește? – E haiducul Miuleț, Al codrilor puiuleț. ȘEZ.IV 130. Vro cincizeci de ieniceri... Întrebînd și ispitind Și pistoale pitulind; Întrebînd de Iorgovan, Puiuleț de hoțoman. TEODORESCU, P. P. 558.