REFLEXIVITATE s. f. (Rar) Faptul de a fi reflexiv (1); predispoziție spre meditare. Reflexivitatea eminesciană își găsește astfel un continuator în Delavrancea, bucuros la orice popas să ne încredințeze gîndurile minții sale. VIANU, A. P. 175. Reflexivitatea e o urmare... a solitarismului. GHEREA, ST. CR. III 87.