Definiția cu ID-ul 507099:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ruină (ruine), s. f. – Surpătură. Fr. ruine. – Der. ruina, vb. (a surpa); ruinător, adj. (distrugător).
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ruină (ruine), s. f. – Surpătură. Fr. ruine. – Der. ruina, vb. (a surpa); ruinător, adj. (distrugător).