rújă, ruje, s.f. 1. Măceș; trandafir. 2. Floare, în general. 3. (Fig.) Rumeneală în obraji; fard. 4. Motiv ornamental (pe lăzile de lemn) sub formă de rozetă, în interiorul căreia sunt trasate 4, 6 sau 8 petale. ■ (onom.) Ruja, nume de familie în jud. Maram. – Din bg., srb. ruža (Scriban, DEX, MDA).