răzlețit, ~ă a [At: BĂLCESCU, M. V. 122 / V: ~țat, rez~ / S și: răsl~ / Pl: ~iți, ~e / E: răzleți] 1 Care s-a desprins din grup, depărtându-se de ceilalți Si: răznit (1). 2 (D. case) Situat la distanță unul de altul Si: izolat. 3 (D. păr) Cu firele depărtate unele de altele Si: răsfirat² (1). 4 Răspândit în direcții diferite Si: împrăștiat, risipit. 5 (D. sate) Cu clădirile depărtate unele de altele Si: răsfirat² (3). 6 (D. ape) Ramificat (4).