satisfăcut, ~ă a [At: PROT-POP., N. D. / Pl: ~uți, ~e / E: satisface] 1 (D. oameni) Ale cărui dorințe, exigențe, necesități etc. au fost îndeplinite. 2 (D. oameni) Plin de satisfacție (6) Si: mulțumit, împăcat. 3 (D. manifestări ale omului) Care exprimă mulțumire, satisfacție (6).