SATURAȚIE f. 1) Stare a unei soluții în care nu se mai poate dizolva o cantitate din aceeași substanță. 2) Stare de intensitate maximă a unui fenomen sau de satisfacție maximă. 3) Dezgust provocat de o asemenea stare. [G.-D. saturației; Sil. -ți-e] /<fr. saturation, lat. saturatio, ~onis